"Sania" de unică folosință

     

         Săptămână trecută, joi mai exact, am ieșit la săniuș într-un parc mare din București. Bucurie mare, nu mereu avem parte de zăpadă bună de săniuș în București, așa că încercăm să ne bucurăm de ea la maxim când avem ocazia.

        Zăpada, derdelușul, soarele cu dinți, chiotele copiilor, oamenii de zăpadă, ne fac să ne întoarcem în copilărie, să re-vizităm propriile amintiri frumoase și chiar sa redevenim copii pentru o oră, poate două, în mijlocul iureșului unui oraș mare.

         Nu am fost primele pe pârtia ad-hoc, au mai fost oameni cu o seară înainte, care, probabil din prea mult entuziasm, ori poate nu au avut cum să scoată în seara aceea săniuțele, sau nu au deloc, au ales să se dea pe pungă ori folie. Folia e ieftină, la îndemână și pe deasupra prinde viteză, e mult mai palpitantă decât sania. Există totuși și câteva dezavantaje ale foliei. În primul rând este mai greu de controlat, nu absoarbe șocurile, se poate rupe ușor, și deși asigură o alunecare ușoară, șezuta, stimabilul dos, poate suferi din întâlnirile cu eventualele denivelări, fie ele și de zăpadă bătătorită.

          Am rugat un AI să-mi rezolve următoarea problemă:

Ce viteză prinde un adult de 70 de kg care se dă cu folia/sacul pe o pantă între 10⁰ și 20⁰ pe zăpadă afânată?

        Rezultatul a fost între ~ 23 km/h și 50 km/h. Bineînțeles că este un rezultat care depinde de mai multe variabile, dar nu putem să-l ignorăm complet sau să-l contrazicem 100%. Apoi m-am mai jucat cu el dându-i alte condiții precum: greutate între 50 și 70 kg, pante diferite, condiții diferite ale pârtiei, Unele rezultate au fost de-a dreptul șocante, de asta am ales să iau cea mai mică valoare și să o dezbatem.

         La 23 km/h e ca și cum te-ar lovi o bicicletă, sau ca atunci când cazi de pe bicicletă la viteză mare. În cazul de față șezuta, fundul, poponeața--cum vreți voi să-i spuneți--este în contact foarte strâns cu suprafața pârtiei. Prin urmare, nu are ce să absoarbă șocul unei denivelări de gheață, o piatră sau un deșeu ascuțit. Dacă se întâmplă să te lovești într-o porțiune unde există mai mult țesut muscular, în afară de o vânătaie sau o zgârietură nu prea are ce să se întâmple grav--deși cred că au fost și cazuri ceva mai grave. Dar se poate întâmpla să te lovești fix porțiunea dintre fese, adică în zona coccisului. Pe lângă asta, dacă luăm în calcul posibilitatea că persoana nu are un costum de ski care e gros și se presupune ca mai atenuează din șoc, se poate ajunge la o accidentare destul de serioasă cu o recuperare destul de lungă. Astea ar fi variantele cele mai întâlnite și mai logice, însă posibilitățile sunt nelimitate. Merită?

         Din păcate în România nu există o statistică clară a accidentelor de sanie, darămite de dat cu punga pe zăpadă, dar asta nu înseamnă că nu sunt periculoase….

         Păi și ce facem acum? Nu ne mai bucurăm de iarnă și de zăpadă… Ba da, dar cu un pic de precauție, oricum accidente se vor întâmpla, dar putem sa scădem riscurile conștientizând anumite pericole și luând măsurile necesare, și respectând anumite măsuri de siguranță și bun simț.

         Textul aceasta nu e menit să mustre pe cineva, și până săptămâna trecută nici nu i-am acordat atât de multă importanță practicii, pentru că mi se părea că oamenii care se dau pe folie sunt în număr mic, sunt adulți și sunt conștienți de riscurile la care se expun. Însă numărul mare de saci menajeri mari pe care i-am strâns, împreună cu alte mămici, de pe pârtia din parc, mi-a dat de gândit.

         Cred că este un moment destul de bun să reflectăm și să dezbatem acest fenomen care din punctul meu de vedere, poate neavizat ar spune unii, este periculos în cele mai multe cazuri. Inițial am vrut să includ și câteva lucrări academice pe această temă, multe din ele fiind din străinătate întrucât la noi sunt foarte puține. Una din ele ar fi cea a lui Mircea Voiculescu și Mihai Jula, “Ten-year history of hiking accidents/incidents in the Bucegi Mountains”,dar lucrarea se concentrează mai mult pe partea de drumeții și trasee montane decât ski, sau sanie. Totuși, până aș fi analizat toată literatura de specialitate ar fi trecut sezonul și textul nu ar mai fi fost relevant pentru sezonul acesta.

          Vă invit să vă dați cu părerea! Poate ați trecut prin astfel de peripeții, poate sunteți specialiști, poate chiar ortopezi sau kinetoterapeuți ori fizicieni și vă provoacă micul exercițiu de a calcula viteza cu care se deplasează un adult pe folie pe o pantă de 10⁰, 20⁰ sau 30⁰…

Bibliografie:

Mihai, J. U. L. A., & Mircea, V. O. I. C. U. L. E. S. C. U. (2024). Ten-year history of hiking accidents/incidents in the Bucegi Mountains-Southern Carpathians, Romanian Carpathians.